Croația

Vacanță în Croația | Dubrovnik | Plitvice | Zagreb

A venit și momentul mult așteptat, și anume călătoria la Dubrovnik, orașul supranumit Perla Adriaticii, pe care îmi doream atât de mult să îl văd în realitate, după ce am fost impresionată de poveștile pe care le-am auzit și pozele pe care le-am văzut.

Plecând din Baska Voda, am făcut în jur de două ore și jumătate cu mașina, distanța fiind de 175 km, dar trebuie luat în considerare și faptul că pentru a ajunge la Dubrovnik, trebuie să treci prin Bosnia și Herțegovina.

Din cauza prețurilor piperate, am ales să stăm într-o mică localitate situată lângă Dubrovnik, gândindu-ne că oricum dispunem de mașină și biciclete pentru a ne deplasa.

Lozica se află la doar 6 km de oraș și apartamentul l-am închiriat pentru trei nopți prin intermediul site-ului airbnb.com și ne-a costat 285 euro.  Sunt foarte multe proprietăți frumoase în zonă, așa că ai de unde alege.

În plus, noi am avut parte de o priveliște superbă, chiar spre portul în care se opreau vasele de croazieră.

Am ajuns la cazare după-masă, iar în ziua respectivă am ales să facem niște cumpărături și să ne odihnim pe frumoasa terasă din grădină, făcându-ne planurile pentru a doua zi.

Dis de dimineață am plecat la plajă și am nimerit într-un loc de vis. Plaja era aproape pustie, mai erau doar vreo patru oameni în zonă, era liniște, apa la fel de limpede și albastră, așa cum ne-a obișnuit Croația. Singurul minus care îmi vine în minte este faptul că este mai greu accesibilă, poate de asta era și așa pustie, lucru care pe noi nu ne-a deranjat absolut deloc.

Desigur, plaja este una cu pietre și de aceea e bine să ai papuci speciali, pentru simplu fapt că în apă pietrele pot fi destul de alunecoase.

În a doua parte a zilei am decis să mergem la Dubrovnik, orașul fiind considerat cel mai frumos din Croația și ce pot spune este că își merită locul în topul preferințelor.

Dubrovnik

Primul și cel mai important lucru pe care trebuie să îl știi este că nu e o idee bună să vizitezi orașul cu mașina personală.  Lăsând la o parte aglomerația, prețurile parcărilor în centrul vechi al orașului, mai ales în lunile de vară, pot ajunge și la 10 euro/oră, în funcție de zona în care alegi să îți lași mașina.

Pentru mai multe informații privind prețurile legate de parcare, accesați acest link.

Acestea fiind spuse, autobuzul sau Uber sunt la îndemâna oricui. Noi am ales Uber și am plătit aproximativ 20 euro/dus-întors.

Vă reamintesc că prețurile în Croația sunt exprimate în kuna. (7.5 kuna = 1 euro)

După părerea mea, cel mai bun lucru pe care îl poți face în Dubrovnik, este să te plimbi pe zidurile cetății.

Tot orașul este înconjurat complet de aceste ziduri și pe o lungime de 2 km ai parte de niște priveliști pur și simplu încântătoare asupra orașului, portului și mării Adriatice.

Recomandarea mea ar fi să mergi după amiază, când soarele nu este la fel de arzător ca în mijlocul zilei, dar în luna august temperaturile sunt destul de ridicate și în jurul orei 18:00.

Pentru biletul de intrare noi am plătit 150 kuna/persoană (20 euro/persoană), dar verificând site-ul lor am observat că au mărit prețurile și acum vei scoate 200 kuna din buzunar pentru un bilet.

Poți intra aici pentru mai multe detalii.

Știu că pare destul de scump, dar părerea mea este că merită osteneala.

Un alt lucru pe care îl poți face este să urci cu telecabina pe muntele Srd, de unde poți admira orașul în toată splendoarea lui.

După ce am escaladat zidurile, am decis că nu are rost să mai dăm banii și pe urcarea cu telecabina.

Dacă totuși vrei să urci, prețul este de 150 kuna/persoană (dus-întors). Pentru mai multe detalii despre prețuri și program, intră aici.

Și ca să nu uit, se poate urca și cu mașina. Drumul este unul îngust, îți dă ceva senzații tari, așa că mare atenție.

O altă activitate la care te poți încumeta dacă ai ceva curaj, sunt săriturile de pe stânci. În timp ce eram pe ziduri, i-am zărit pe cei care făceau asta, dintr-un loc foarte fain, unde este amenajată și o terasă interesantă. Așa că poți să sari în apă, sau te poți relaxa la terasa de la Buza Bar, urmărindu-i pe cei care fac asta.

La coborârea de pe ziduri, ne-am plimbat pe Stradun, artera cea mai importantă din oraș, plină cu magazine și terase, aglomerată și cu multă agitație.

După o scurtă plimbare prin centrul orașului, am mers în port pentru a ne interesa de o plimbare cu o corabie pe care o văzusem de sus. Din păcate, era organizată o petrecere privată și nu am avut acces pe barcă.

Poate altădată.

În port, mirosul fructelor de mare este amețitor. Pentru fanii unor astfel de preparate, recomand cu căldură terasele din portul Dubrovnikului.

Noi am ales să mâncam la o terasă ce se afla pe una dintre străduțele din centrul vechi.

Pentru două porții de paste, două pahare de vin și o apă minerală, am plătit 234 kuna(30 euro).

În continuare, ne-am mai plimbat un pic pe pe străduțele înguste ale orașului și cam asta a fost experiența noastră cu Dubrovnik. Sigur că erau mult mai multe de văzut și de făcut, orașul are plajele lui, dar noi le-am preferat pe cele de la Lozica, fiind mai libere și economisind astfel timp și bani.

Dacă timpul îți permite, poți vizita și insula Lokrum, cea care apare în pozele de mai sus, drumul până acolo fiind de doar 15 minute din portul orașului Dubrovnik și unde poți găsi locuri special amenajate pentru plajă.

De asemenea, pentru fanii serialului Game of Thrones (știu că nu sunt puțini), în Dubrovnik s-au filmat mai multe scene din serial și insula Lokrum găzduiește un mic muzeu dedicat acestuia.

Următoarea zi a însemnat pentru noi relaxare, o mică plimbare, plajă dimineața și după-masă, înot alături de peștișori și pregătirea pentru a doua zi, când urma să pornim la drum spre Plitvice.

Nu știu dacă se datorează faptului că era vineri ziua în care am plecat de la Dubrovnik spre Plitvice, cert e că am prins un trafic destul de intens.

Oricum ar fi, tot faci în jur de 5 ore pe drum, fiind vorba de o distanță de aproximativ 470 km, să nu uităm și de trecerea prin Bosnia și Herțegovina, unde nu am prins la fel de liberă granița, ca și prima dată.

Lacurile Plitvice

Parcul Național Lacurile Plitvice este cel mai vechi și cel mai mare parc național din Croația, acesta fiind faimos datorită lacurilor de culoare turcoaz și pădurilor ce le înconjoară.

În momentul în care te uiți la pozele făcute acolo, ai impresia că sunt prelucrate în Photoshop, dar te asigur că nu este deloc așa, totul este cât se poate de real.

Parcul se află la jumătatea distanței dintre Zadar și Zagreb și are o suprafață de 29,630 hectare, de aceea ai și mai multe opțiuni de trasee pe care le poți urma, în funcție de cât de mult timp ai la dispoziție.

Plitvice dispune de două intrări, cu suficiente locuri de parcare(cu plată) în ambele părți, iar fiecare dintre aceste intrări vine cu câte patru opțiuni de traseu, cel mai scurt fiind de aproximativ 3 ore, iar cel mai lung este de 8 ore.

Organizarea parcului este foarte bine pusă la punct, sunt marcaje peste tot, nu ai cum să greșești traseul sau să te rătăcești.

Pe timpul verii, prețurile sunt mai ridicate dar ai opțiunea de a intra în parc după ora 16:00 și atunci plătești mai puțin pentru bilet.

Noi așa am făcut și pentru că nu ne-am luat cazare în zonă, ci trebuia să ajungem la Zagreb în seara respectivă, am ales traseul B, care este unul dintre cele scurte și care pornește de la intrarea numărul unu.

Dacă voi mai ajunge vreodată acolo, mi-aș dori să stau o zi întreagă, să văd cât mai multe din cele 16 lacuri și nenumăratele cascade.

Locul te întâmpină cu o belvedere frumoasă, care te pregătește vizual pentru ceea ce urmează.

 

Îți recomand să te îmbraci cât mai lejer, eventual să folosești și o cremă cu protecție solară și să te încalți corespunzător pentru o drumeție, în nici un caz cu șlapi, pentru că nici nu te vor lăsa să intri în parc.

Vei vedea pești la tot pasul, e ca și cum le place toată atenția acordată de vizitatorii parcului, e o adevărată plăcere să îi urmărești.

Nu știu cât de înfometați sunt, cert este că regulamentul spune că nu îți este permis să hrănești animalele din parc.

De asemenea, locul este împânzit de tot felul de cascade, unele mai mici, altele mai mari și vrei să te oprești să le fotografiezi pe toate, e incredibil cât de minunată poate fi natura cu noi.

Legat de asta, cei de la Lacurile Plitvice au pe site-ul lor oficial niște vorbe foarte înțelepte care sună cam așa:

Ai grijă de mediul natural pe care îl vizitezi, pentru că dacă nu ai grijă astăzi, copiii tăi nu vor avea ce să viziteze mâine.

Și ca o paranteză, să aveți la voi o pungă pentru gunoi, fiindcă aici nu veți găsi foarte ușor un coș de gunoi.

Orice traseu ai alege, e bine să știi că în prețul biletului ai incluse și o plimbare cu barca și una cu trenulețul panoramic. De aceea, e bine să nu arunci biletul după ce ai trecut de intrare pentru că s-ar putea să ți-l ceară în momentul în care te urci pe barcă sau în trenuleț, iar asta se întâmplă pentru a se asigura cei de acolo că nu faci asta toată ziua.

Așadar, am ajuns și noi la un moment dat în locul din care am luat barca pentru a ajunge pe malul celălalt. Plimbarea a fost una destul de scurtă, nu cred că a durat mai mult de 10 minute.

Din punctul acesta, plimbarea noastră se apropia de final, ne-am dat seama că traseul nostru se încheia în secunda în care am ajuns în dreptul intrării cu numărul doi, de unde trebuia să luăm trenul panoramic pentru a ajunge la intrarea numărul unu, locul de unde am plecat și unde lăsasem mașina.

Despre trenulețul acesta panoramic ce pot să spun? Nu prea a fost panoramic, cel puțin porțiunea pe care am mers noi, el venea din altă parte și poate de acolo să se fi văzut ceva. În schimb, ceea ce am văzut eu, era pădure pe partea dreaptă, iar lacurile nu se vedeau pe partea stângă, din cauza copacilor.

Înainte de a ajunge la ieșirea din parc, am mai parcurs o scurtă distanță pe jos din locul în care ne-a lăsat trenulețul.

Prețul unui bilet întreg este de 250 kuna, însă dacă intri după ora 16:00, așa cum am făcut noi, plătești 150 kuna.

De asemenea, prețurile sunt și în funcție de perioada în care ajungi acolo sau dacă vrei un bilet valabil pentru o zi sau două.

Pentru mai multe astfel de detalii, aveți link-ul pentru pagina lor oficială.

Acestea fiind spuse, am lăsat Parcul Național Lacurile Plitvice în urmă, cu gândul că într-o zi mă voi întoarce acolo, așa cum îmi doresc cam de fiecare dată când am ocazia să văd ceva atât de frumos, fie că este vorba despre o minune a naturii, un oraș sau o simplă atracție turistică.

Următoarea oprire? Zagreb, bineînțeles.

Zagreb

Dacă mă urmărești de la început, atunci știi că vizitasem deja Zagreb cu câteva luni înainte și atunci poate te întrebi ce mai caut acolo.

Găsești aici articolul.

Răspunsul e simplu, odihna bine meritată după 7 zile de vizitat stațiuni, insule, orașe și parcuri naturale. Ne-am gândit că ne-ar prinde bine două zile de stat la piscină, de relaxare, înainte de a pleca spre casă, drumul fiind unul destul de lung.

Doar că de multe ori nu îți iese așa cum ți-ai propus, astfel că ne-am putut lua gândul de la piscină în momentul în care ne-am lovit de vremea din Zagreb, ceea ce însemna frig și ploaie.

Ne-am cazat la cei de la Hostelul Swanky Mint, unde au și camere duble, cu pat matrimonial, nu doar camere de hostel.

Petrecerea era în toi pe terasa Swanky Monkey, nu am prins nici măcar o masă liberă, nici în prima seară, nici în a doua, în timpul verii fiind mult mai aglomerat față de cum era în luna mai, când am fost acolo pentru prima dată.

Ca și activitate în Zagreb, am colindat din nou străzile Orașului de Sus și ale Orașului de Jos și am petrecut o parte dintr-una din zile într-un centru comercial, unde am făcut niște cumpărături.

Drumul înapoi spre casă a fost unul lung, cam de 12 ore și oricât de mult îmi displac drumurile lungi cu mașina, amintirile locurilor pe care le-am vizitat iau locul oricărei alte stări de disconfort.

Croația ocupă un loc important în inima mea și sunt curioasă să văd cu ce mă va mai surprinde.

Bine de știut.

  • Ca să ajungi la Dubrovnik, trebuie să traversezi o porțiune din Bosnia și Herțegovina. Poți face asta doar cu buletinul, nu ai nevoie de pașaport.
  • Pentru Parcul Național Lacurile Plitvice nu ai nevoie de costum de baie. Înotul este strict interzis, dar dacă totuși îți dorești o astfel de experiență, îți recomand Parcul Național Krka, despre care poți citi aici.
  • La Plitvice îți este permis accesul cu cățelul, atâta timp cât îl vei ține în lesă pe tot parcursul traseului.
  • Recomandarea mea ar fi să ai la tine apă și mâncare. Doar la intrările în parc sunt mici restaurante, dar prețurile sunt un pic cam mari.
  • În parc nu sunt toalete, le găsești doar în porturi și în stațiile pentru trenuleț.