Regatul Unit

Cardiff, între castele și viața de noapte

După ce am petrecut câteva zile absolut minunate în Londra și împrejurimi, a venit timpul să ne continuăm drumul, vizitând Cardiff sau Caerdydd(în galeză, o limbă ce mi se pare imposibilă).

Cardiff este capitala Țării Galilor și este o destinație subapreciată, din punctul meu de vedere. Trebuie doar să îi dai o șansă.

Așadar, iată ce poți vedea în doar două zile, însă fără să alergi dintr-o parte în alta.

1. Catedrala Llandaff

Catedrala Llandaff poartă hramul Sfinților Petru și Pavel.

Deși aceasta a suferit anumite distrugeri de-a lungul timpului, cea mai importantă a fost în timpul celui De-al doilea Război Mondial, când o bombă a ajuns în apropierea catedralei. Nefericitul eveniment a produs pagube semnificative.

Cu toate acestea, catedrala este și astăzi în picioare pentru a bucura inimile credincioșilor.

De la catedrală poți urca pe scările numite The Dean’s Steps, care te conduc la o statuie, dedicată celor care și-au pierdut viața în război.

Cred că oricine le-ar fi văzut, le-ar fi urcat împins de curiozitate.

2. Străzile orașului

În ciuda vremii ploioase, am simțit o bucurie de nedescris în timp ce străbăteam străzile orașului, mergând pe jos.

M-am îndrăgostit iremediabil de stilul arhitectural al clădirilor, monoton, ar spune unii, dar care mie îmi place extrem de mult.

A trecut mai mult de un an de la vizita în Cardiff, iar eu mă gândesc cu nostalgie la brazii de Crăciun care se zăreau în casele oamenilor, la miile de luminițe și fericirea din jurul sărbătorii.

3. Centrul orașului

Am rămas sincer impresionată de multitudinea și diversitatea localurilor din centrul Cardiffului. Erau restaurante, baruri și pub-uri unul lângă altul, trebuia doar să alegi unul care să îți placă.

Pentru masa de prânz noi am ales un restaurant cu specific italian, unde am mâncat o pizza delicioasă. Restaurantul se numește Cafe Citta și îl recomand cu căldură, însă ține cont de faptul că e destul de dificil să găsești o masă liberă la orele prânzului.

Centrul nu duce lipsă nici de magazine, dacă îți dorești să faci o sesiune de shopping.

4. Viața de noapte

Nu se întâmplă des ca după o zi întreagă de explorat un oraș întreg să mai ai energie pentru a ieși seara din nou. Asta a fost o excepție, aș putea spune, dar a fost o experiență memorabilă.

Sunt convinsă că ați auzit și voi povești despre viața de noapte a englezilor, sau mai bine spus a englezoaicelor. Ce pot să vă spun este că am rămas mută de uimire, văzând discrepanța dintre cum era orașul ziua și cum e noaptea.

A fost prima dată când am văzut atâtea fete în stare de ebrietate, într-un singur loc. Desigur că nu mă refer la un singur local, ci la tot centrul orașului. Unde mai pui că era 26 decembrie, și aveau niște fuste obscen de scurte.

Încerc să nu judec pe nimeni fiindcă am avut și eu serile mele bune la 20 de ani, dar din ce țin eu minte, nu era chiar așa.

Trecând peste toată treaba asta, prima oprire a fost într-un local liniștit, unde am savurat o bere bună, iar apoi, atrasă de numele barului, am mers la Coyote Ugly (cine a văzut filmul, știe la ce mă refer). Doar că filmul din capul meu și realitatea s-au dovedit a fi la poli opuși. Cu toate astea, am rămas pentru o bere și recunosc, ne-am amuzat un pic pe seama dansatorilor.

5. Castelul din Cardiff

Castelul din Cardiff se află chiar în inima orașului, în parcul Bute, astfel că se ajunge foarte ușor la el.

Odată ce ai intrat în curtea castelului, vei vedea că se întinde pe o suprafață destul de mare și că este format din mai multe corpuri de clădire. Înainte de asta, mi-a plăcut mult zidul ce înconjoară castelul, având câte o statuie, reprezentată de un animal, din loc în loc.

La recepție, după ce achiziționezi biletul, primești un dispozitiv cu căști, astfel că pe parcursul vizitei poți asculta și ghidul privind castelul.

Am început vizita cu tunelul subteran din zidurile de apărare, care se întinde pe o distanță considerabilă. Eu nu sunt claustrofobă, dar mă încerca un anumit sentiment de apăsare. Să spunem că nu e foarte plăcut atunci când nu vezi luminița de la capătul tunelului.

Am reușit până la urmă să mă las distrată de tablourile care erau agățate pe pereții tunelului.

Deși ploua, am parcurs relaxați curtea castelului, pentru a vizita fiecare corp de clădire în parte. Nu mai conta că erau trepte alunecoase sau că nu era vremea ideală pentru a face fotografii, ne-am adaptat la condițiile meteo.

Majoritatea călătoriilor nostre s-au desfășurat pe o vreme mai mult decât frumoasă dar s-a întâmplat să ne prindă ploaia și când vizitam Turnul Eiffel din Paris, când vizitam un castel din Italia sau când eram pe o barcă în Croația. Ce vreau eu să spun este că nu contează câtuși de puțin asta fiindcă tot ce ai este acel moment, cu care s-ar putea să nu te mai întâlnești.

Așadar, ia o umbrelă și bucură-te de tot ceea ce te înconjoară.

Revăzând fotografiile de la castel, imaginația m-a purtat pe niște tărâmuri bizare. Poate sunt de vină cărțile sau serialele, dar nu mă pot gândi decât la povești cu vrăjitoare, la familii regale cu secrete și la scene care își au locul cu sute de ani în urmă.

Mintea îmi joacă feste, realitatea pe de altă parte este că un amestec de stiluri a dus la construirea acestui minunat castel. Vorbesc despre stilul roman, normand și victorian.

Anul trecut am plătit la intrare 13.50 lire, pentru a vedea castelul, însă în perioada asta este închis din cauza pandemiei.

6. Muzeul Național de Istorie St. Fagans

Uite un loc în care poți petrece liniștit niște ore și nu te costă nimic, intrarea este gratis.

Dacă nu ști la ce să te aștepți, poate ai văzut Muzeul Satului de la București sau de la Sibiu, cam așa aș descrie St Fagans. Doar că au și porcușori 🙂

Poate că eu sunt subiectivă acum, mi-aș dori un porcușor pe post de animal de companie, dacă s-ar putea.

Lăsând drăgălășeniile deoparte, muzeul ne poartă în trecut, cu peste 40 de clădiri originale, care datează din anul 1948.

Printre aceste clădiri nu sunt doar case, este și o capelă, o școală, o poștă și o fermă.

Pe aleile muzeului vei întâlni și un magazin cu dulciuri, cu prețuri peste medie probabil și cu o coadă la care poate nu ești dispus să stai.  Din fericire, dulciurile nu sunt punctul meu slab.

Muzeul se întinde pe o suprafață destul de mare, iar când crezi că ai văzut tot, afli că există și Castelul St Fagans, cu grădinile aferente. Păi vorbim despre un castel, nu poți să pleci fără să îl vizitezi, plus că e acolo, nu la doi pași, dar destul de aproape încât să merite efortul.

Înainte de a ajunge la castel, nu ți-am spus că poți vizita și interiorul căsuțelor de poveste.

E atât de interesant să vezi cum trăiau oameni cu ceva timp în urmă. Deși sunt surprinsă să văd progresul făcut, în același timp mă gândesc cu nostalgie la vremuri demult apuse, atunci când oamenii nu aveau nevoie de prea multe ca să fie fericiți.

7. Castelul St. Fagans și grădinile

Castelul este de fapt un conac, construit în stil elisabetan și care datează din secolul al XVI-lea.

Din păcate, nu am poze din interiorul castelului, însă te pot uimi cu frumusețea grădinilor care înconjoară castelul.

Sunt convinsă că mi-ar fi plăcut să zăbovesc mai mult acolo dacă ar fi fost o zi călduroasă de vară.

8. Cardiff Bay (Golful Cardiff)

Ultima seară am petrecut-o în Cardiff Bay, unde am luat cina și am făcut o scurtă plimbare prin golf.

Cel mai remarcabil obiectiv turistic din zonă este clădirea Pierhead, care găzduiește un Muzeu de Istorie și care face parte dintr-un grup de mai multe clădiri, numit Adunarea Națională a Țării Galilor.

Clădirea din teracotă este construită într-un stil gotic renascentist, iar turnul cu ceas mai este denumit și Baby Big Ben sau The Big Ben of Wales.

Cel mai probabil, clădirea este mai impresionantă pe timpul zilei, însă nici seara nu lasă de dorit.

În zona golfului vei găsi foarte multe opțiuni în materie de restaurante, tot ce trebuie să faci este să alegi unul.

Vizita noastră la Cardiff se termină aici, dar nu și concediul. Din Țara Galilor am zburat spre Irlanda, dar asta este o altă poveste nespusă.

Deși a fost un loc în care nu am văzut soarele pe cer, l-am avut în suflet.